Via Appia Antica


Via Appia Antica a fost unul dintre cele mai cunoscute drumuri din intreaga lume dintre cele care legau Roma de colturile indepartate ale imperiului. Via Apia, construit in anul 312 i.C., este ctitoria lui Appius Claudius Caecus, cenzor al Romei, cunoscut pentru lucrari publice curajoase, menite sa usureze viata cetatenilor Romei. Proiectul cel mai cunoscut al lui Appius Claudius a fost de departe acest drum, care avea sa lege Roma de portul Brindisi. Drumul trebuia sa treaca direct peste dealurile Apiene si peste mlastinile Pontine.

Via Appia Antica Via Appia Antica

Drumul a fost la inceput o suprafata dreapta peste care s-a turnat mortar si pietre. Peste s-a pus pietris si deasupra pavaj format din pietre mai mari imbinate spre a crea o suprafata plata pentru cei care calatoreau de-a lungul acestui drum lung de 560 de km.

Istoricii spun ca pietrele se imbinau atat de bine incat era aproape imposibil sa bagi cutitul intre ele. De-o parte si de alta a drumului au fost sapate santuri protejate prin pereti de sprijin.

Via Apia incepea la Circus Maximus, apoi trecea pe langa Baile de la Caracalla si mai apoi pe langa Zidul Aurelian. In apropierea Romei, pe marginea drumului existau morminte ale caror ruine se mai pot vedea si astazi. Dupa ce parasea orasul, drumul traversa dealurile Apiene si mlastinile Pontine. Dupa ce ajungea in Terracina, Via Apia urma coasta vestica pana la Capua ceea ce facea din drumul initial unul de 210 km.

Drumul si-a atins scopul, ajutand armata romana sa-si mute echipamentele militare acolo unde avea nevoie de ele intr-un timp scurt, ceea ce s-a concretizat intr-un numar de victorii importante. In jurul anului 295 i.C., drumul a fost prelungit pana la Benvenutum si apoi in urmatorii cinci ani pana la Venusia si Tarentum. In cele din urma Via Apia a ajuns pana la orasul port Brindisi situat pe coasta de sud est, la 560 de km de Roma.

Din moment ce ingroparea mortilor era interzisa in oras, multi erau ingropati de-a lungul drumurilor ce plecau din Roma. Oameni importanti au construit cavouri pentru ei sau familiile lor. De multe ori aceste cavouri erau mari cat o casa. Formele lor erau dintre cele mai diverse, de la mici temple la piramide. De-a lungul drumului existau o multime de astfel de monumente, unele dintre ele fiind vizibile si astazi.


Cel mai impresionant este mormantul Ceciliei Metalla, sotia unuia dintre generalii lui Iulius Cezar. Cavoul acesteia arata aproape ca o fortareata. Printre alte morminte notabile se numara cel al lui Marcus Servilius, cel al lui Romului – fiul imparatului Maxentius, mormantul lui Seneca (filosof roman). Pe Via Apia este ingropat si un imparat, Gallienus, care a fost ucis in anul 268 d.C.

Pe langa numeroasele morminte, de-a lungul drumului se gasesc si alte monumente: Templul lui Hercule, biserica Quo Vadis si ruinele bisericii gotice San Nicola.

In timp ce pe Via Apia se gasesc numeroase monumente si morminte antice ale familiilor de patricieni romani, multi turisti gasesc mult mai interesant ceea ce se afla sub celebrul drum. Sub strada exista kilometri intregi de tunele – cunoscute sub numele de catacombe – unde primii crestini isi ingropau mortii si unde tineau slujbe secrete. Mai multe dintre aceste catacombe sunt deschise spre vizitare si cu ajutorul unor tururi conduse de preoti si calugari locali, turistii pot vedea, morminte si cateva exemplificari ale artei crestine timpurii.

Astazi Via Apia incepe de la zidul Aurelian, la Porta San Sebastiano. Prima parte a drumului nu mai este chiar comoda pentru pietonul modern. Drumul duce la biserica Quo Vadis, catacombele de la San Callisto si catacombele de la San Sebastiano, pana la impunatorul mormant al Ceciliei Metella. De aici mai departe, drumul este pavat cu pietre romane autentice. Turistii se pot plimba pe distante de kilometri intregi trecand pe langa ruinele numeroaselor mormite de o insemnatate istorica inestimabila.

Vizualizari: 1952