Partenonul din Atena

Partenonul, o adevarata emblema a civilizatiei vestice este una dintre cele mai celebre cladiri din lume. Templul a fost construit in secolul al V-lea i.C. si ruina sa vegheaza astazi asupra Atenei din locul maiestuos pe care il ocupa in varful Acropolei.

Partenonul a fost construit in onoarea zeitei Atena Parthenos (Virgina Atena), protectoarea orasului Atena. Initial templul a fost cunoscut sub numele de Marele Templu (Megas Naos), insa mai tarziu a inceput sa fie denumit Parthenon.

Partenonul din Atena

Istoricul Partenonului

Partenonul nu a fost primul templu construit in Antichitate pe locul actual. Exista urme ale altor doua constructii ridicate in acelasi loc, care insa erau de dimensiuni mai mici, prima din piatra, a doua din marmura. La scurt timp dupa ce persanii au distrus toate cladirile de pe Acropole in anul 480 i.C., Pericle a sustinut ridicarea unui nou mare templu in acest loc si l-a desemnat pe arhitectul si sculptorul Phidias pentru a superviza constructia. Proiectul Partenonului este atribuit arhitectilor Callicrates si Iktinos. Constructia a inceput in anul 447 i.C. si intregul templu a fost finalizat doar noua ani mai tarziu. Pheidias a continuat sa lucreze la superbele sculpturi care decorau templul pana in 432 i.C.

Cum a fost distrus Partenonul

Dupa epoca antica, Partenonul a fost convertit intr-o biserica si mai apoi cand otomanii au cucerit Atena, a ajuns in posesia lor. Desi Propylaea fusese distrusa in 1656 de o explozie de armament, turcii au folosit Partenonul ca depozit de armament pentru a stoca praf de pusca si alte munitii. S-au bazat probabil pe faptul ca aceasta cladire ce supravietuise inca din antichitate era atat de plina de istorie incat nu putea fi distrusa.

Partenonul din Atena

Generalul ventian care mai tarziu urma sa ajunga Doge al Venetiei, Francesco Morosini, a fost desemnat sa asedieze Atena si sa-i indeparteze pe turci de aici. Turcii din Atena locuiau mai toti pe Acropole, si se fortificasera in jurul marelui templu. Erectheumul era folosit ca harem iar alte cladiri de pe Acropole erau si ele ocupate de otomani. Morosini si-a amplasat artileria pe dealul Philipappus si de acolo cea mai logica tinta i s-a parut Parthenonul. In data de 26 septembrie 1687, Morosini a tras un singur foc care insa a lovit in plin magazia de praf de pusca din interiorul Partenonului. Explozia care a urmat a cauzat prabusirea acoperisului, a daramat o buna parte din pereti iar friza lui Fidias a fost si ea in mare parte distrusa impreuna cu 14 coloane care au fost si ele distruse.

Morosini a descris lovitura ca fiind „norocoasa”. Peste 300 de turci au fost omoriti iar focul care a urmat a distrus ce-a mai ramas din asezarea otomana de pe dealul Acropole, ceea ce a dus la recucerirea orasului. Un an mai tarziu insa, venetienii au fost obligati sa abandoneze orasul intrucat o noua armata turceasca se apropia. Atunci cand s-au retras au luat chiar in considerare sa distruga si ruina Partenonului pentru a impiedica folosirea ei in scop militar dar, din fericire nu au pus in aplicare acest plan.

Templul Parthenon din Atena Antica

Partenonul a fost construit pentru a fi un Peripteros, un templu inconjurat de conloane, pentru ordinul doric. Templul are 30 de metri latime si 70 lungime si avea doua incaperi numite cellae. Prima dintre ele continea statuia Atenei Parthenos. Cealalta incapere era folosita de preoti si continea si trezoreria Ligii Deliene (o alianta a oraselor stat din Grecia).

Partenonul a fost decorat cu foarte multe statui si basoreliefuri. Existau aproape 50 de sculpturi numai pe fronton. Marea majoritate a sculpturilor care au supravietuit sunt expuse la British Museum din Londra in timp ce altele se gasesc la Muzeul Acropole din apropiere. Existau doua frize. Pe una dintre ele era reprezentata Panathenaea, o ceremonie festiva in onoarea zeitei Atena. Si parti din acestea pot fi vazute tot la British Museum.

In incercarea de a atinge perfectiunea, creatorii Partenonului au folosit diferite artificii optice pentru a pacali ochiul privitorului. Coloanele sunt usor inclinate spre interior si putin curbate. Astfel liniile verticale si orizontale ale templului par perfect drepte atunci cand sunt privite cu ochiul liber. Cei mai multi oameni cred ca templele din Antichitate aveau mereu aceiasi culoare naturala a marmurei din care erau facute. In realitate, cladirile si statuile din acele vremuri erau extrem de colorate. Partenonul nu era nici el diferit din acest punct de vedere: sculpturile de pe frize si fronton dar si acoperisul erau vopsite in nuante aprinse de albastru, rosu si auriu.

Atena Parthenos, statuia zeitei protectoare a orasului

Scopul principal al templului a fost acela de a gazdui statuia creata de Pheidias, inalta de aprope 12 metri ce o infatisa pe Atena Parthenos. Statuia era facuta din fildes si aur in jurul unui cadru din lemn. Ca toate celelalte sculpturi de la Parthenon, nici statuia Atenei nu facea exceptie si era acoperita de culori vii, in principal albastru si rosu.

Atena era infatisata in picioare cu casca pe cap. Mana stanga i se odihnea pe un scut iar in mana dreapta tinea o statuie a lui Nike inaripata, zeita victoriei. Statuia originala nu mai exista insa o replica la aceiasi scala a statuii si a intregului Parthenon se poate vedea in orasul Nashville din Tennessee in Statele Unite. Parthenonul din Nashville a fost construit in 1897 pentru Expozitia Centenara din Tennessee si a fost ales pentru ca orasul e supranumit Atena Sudului.

Atena Parthenos