Laguna Venetiei


Laguna – este golful ingradit de la Marea Adriatica unde este situata Venetia. Laguna venetiana se intinde din Sile la nord pana in Brenta la sud, avand o suprafata de 550 km2. Cuprinde 8% pamant, inclusiv Venetia insasi precum si multe insule micute. Aproape 11% este permanent acoperit de apa in timp ce 80% consta in tarmuri de namol si mlastini sarate.

Laguna Venetiei Laguna Venetiei

Laguna venetiana este cea mai mare zona de habitat in permanenta umeda care cuprinde mlastini, balti si zone joase de coasta din Bazinul Marii Mediterane. In lagune estuarele si cantitatea de alge de mare sunt de peste 16 ori mai productive decat oceanul deschis reprezentand zone propice crescatorilor de pesti.

Laguna comunica cu Marea Adriatica prin trei guri de admisie: Lido, Malamocco si Chioggia. In laguna venetiana apar mari variatii de nivel ale apei, cea mai mare fiind fluxul primavaratic fiind cunoscut ca “acqua alta”, care deseori inunda o buna parte din Venetia. Laguna venetiana este cea mai importanta supravietuitoare din sistemul lagunelor-estuar. In sec al VI-lea, laguna oferea securitate romanilor spulberand invadatorii (in cea mai mare parte huni). Mai tarziu, a oferit conditii de protectie naturala pentru dezvoltarea Republicii Venetiene si al imperiului sau maritim. Inca ofera o baza pentru portul spre mare, arsenalul venetian si pescuit precum si un numar restrans de vanatori si o industrie noua de crescatori de pesti.

Laguna s-a format acum sase-sapte sute de ani, cand datorita procesului de inaintare a apelor marine spre uscat, ca efect de miscare si coborare a scoartei terestre imediat dupa Epoca de Gheata a inundat coastele inalte ale Marii Adriatice. Sedimentele raurilor au compensat afundarea coastei, iar dunele de nisip de-a lungul coastei au tins sa inchida gura raului Po.

Aspectul de astazi al lagunei se datoreaza interventiei umane, In sec XV-XVI, proiectele hidraulice venetiene au prevenit ca laguna sa se transforme intr-o mlastina schimband sensul natural de evolutie al lagunei. Pompand prin acvifere (matci de rauri subterane de unde se extrag diverse materiale neconsolidate (nisip, namol) prin diverse pompe electrice) inca din sec al XIX-lea nivelul apei a crescut considerabil. Initial multe din insulele lagunei erau mlastinose dar datorita programului de drenaj au fost date pentru locuire (desi multe din ele sunt artificiale, insulele initiale fiind de fapt niste dune). Venetia este cea mai mare insula din laguna si are o suprafata de 5.17 km patrati.

Vizualizari: 735