Scurt Istoric al Vienei

Istoria Vienei ca si capitala imperiala si important oras european este relativ scurta. In trecut Viena a fost un fort militar roman obisnuit pe malurile Dunarii numit Vindobona ce a avut de asteptat pana la ridicarea dinastiei Babenberg pentru a deveni capitala si un oras cu adevarat influent. In anul 1156 mosia familiei Babenberg a fost ridicata la rangul de ducat, palatul acestui ducat fiind situat in apropiere de Am Hof in Viena. Cand in familia Babenberg nu au mai existat descendenti de sex masculin au izbucnit dispute privitoare la cine ar trebui sa conduca destinele regiunii. La finalul acestor dispute a iesit invingator, spre nemultumirea majoritatii vienezilor care-l sustineau pe Regele Otakar al II-lea de Boemia, un conte relativ necunoscut cu numele de Rudolf de Habsburg. Desi Habsburgii aveau sa conduca orasul pentru urmatorii 640 de ani, Viena a servit doar sporadic ca si capitala dinastica. Rudolf al IV-lea a fost printre putinii care au numit orasul capitala si probabil de aceea a fost numit "Fondatorul"; a pus bazele Universitatii orasului si a pus piatra de temelie a viitoarei catedrale a orasului.

Cea mai mare piedica poate in dezvoltarea orasului a constituit-o amenintarea otomanilor, care au asediat orasul de doua ori. Desi cel de-al doilea asediu a captat mai mult imaginatia istoricilor primul a fost mult mai aproape de succes. Imperiul Otoman era la apogeul puterii sale iar Viena fusese invinsa de o singura garnizoana a turcilor. Dupa ce au pradat orasul si au omorat cam 1500 dintre locuitori, turcii s-au retras brusc, nimeni nestiind exact de ce.

Asediul Vienei din 1863
Asediul Vienei din aunl 1863

In timpul celui de-al doilea asediu, din 1683, garnizoana orasului ce numara 10.000 de soldati a infruntat o armata Otomana ce numara 200.000 de oameni. Imparatul Leopold I n-a facut nimic pentru a ajuta la salvarea orasului ci a preferat sa fuga pentru a se salva pe el insusi spre nordul Austriei. Salvarea orasului a venit dintr-o combinatie de factori: lacomia Sultanului (care a preferat un asediu de mai bine de doua luni pentru a forta orasul sa se predea in locul unui atac care l-ar fi fortat sa imparta prada cu soldatii sai) si sosirea unei forte salvatoarea sub conducerea regelui polon Ian Sobieski. Abia dupa acest al doilea asediu, Viena a fost numita capitala a habsburgilor. In urmatoarea suta de ani orasul a fost transformat de arta si arhitectura baroca.

In timpul erei napoleoniene, Viena a fost iarasi asediata de doua ori. Imparatul Franz I a respectat traditia si a fugit la loc sigur dar de aceasta data orasul s-a predat si a trebuit sa suporte ocupatia franceza. Cand Napoleon era aproape de a fi infrant orasul si-a mai recastigat din demnitate prin organizarea Congresului de la Viena unde s-a restabilit balanta de putere si influenta in Europa.

In 1848 a izbucnit Revolutia pe strazile orasului si nu a putut fi stavilita pana la interventia armatei in luna octombrie. Consecinta cea mai importanta a acestor evenimente a fost ascensiunea la tron la numai 18 ani a imparatului Franz Iosef I (1848-1916). Domnia lui foarte lunga s-a suprapus cu epoca de aur a Vienei. Vechile ziduri au fost daramate si s-au construit marile edificii renascentiste ale orasului cum ar fi parlamentul, universitatea, muzeele curtii, etc. Populatia orasului a depasit doua milioane dintre care aproximativ 10% erau imigranti evrei. Astfel Viena a devenit orasul cu cea mai mare comunitate de evrei din lumea germanica. In acelasi timp anti semitismul, ca forta politica moderna a luat nastere aici in fata ochilor tanarului Hitler, in prima decada a secolului XX.

In anii 20 si 30 Viena a devenit cunoscuta pentru ideile socialiste ce gurvernau orasul. Aceasta perioada a orasului este cunoscuta si sub numele de "Viena Rosie". Luptele politice dintre stanga si dreapta au afectat orasul si au ajuns sa se desfasoare si in strada. In weekend-ul in care Hitler a castigat alegerile, Austro-fascismul a fost proclamat in Viena. In 1938 orasul a devenit prima "victima" a nazistilor, iar Fuhrer-ul a fost intampinat cu entuziasm de populatia aflata aproape in delir, anuntand astfel moartea celor 200.000 de evrei din oras. Dupa razboi timp de un deceniu, Viena ca si Berlinul a ramas sub ocupatia aliatilor, impartita in patru sectoare: francez, american, britanic si sovietic iar centrul orasului a fost o zona internationala unde fortele aliate patrulau strazile impreuna (perioada a devenit cunoscuta sub numele de "patru intr-un jeep").

Dupa retragerea fortelor aliate in 1955, Viena a dus o existenta relativ linistita si este unul dintre cele trei orase care gazduiesc sedii ale ONU. Deschiderea granitelor Europei de Est si dezmembrarea fostei Iugoslavii au avut efecte profunde si asupra Vienei; 10 procente din populatie o reprezinta acum imigranti din aceste zone.