Capela Sixtina din Roma

Capela Sixtina este o capela din Palatul Apostolic, resedinta oficiala a papei. Pictura ce poate fi admirata pe tavanul capelei, a fost creata de Michelangelo la inceputul secolului al XVI-lea si este considerata una dintre cele mai mari capodopere ale artei occidentale.

Capela este inca folosita si in zilele noastre, insa este si deschisa publicului, ca parte a Muzeelor Vaticanului.

Capela Sixtina din Roma
Capela Sixtina

Capela Sixtina a fost construita in perioada dintre anii 1473 si 1481 de catre Giovannino de Dolci pentru a servi drept o capela privata pentru papa Sixtus al IV-lea. Ea are o forma dreptunghiulara si dimensiunile de 40 metri lungime, 13 metri latime si 20 de metri inaltime. Un paravan de marmura, creat de un trio de artisti, imparte incaperea in doua parti inegale. Podeaua a fost creata folosindu-se o tehnica artistica numita opus sectile, in stilul Cosmati, cu modele geometrice deosebite create insertia unor materiale in materialul folosit pentru podea.

Peretii capelei sunt decorati cu fresce create in secolul al XV-lea de catre unii dintre cei mai importanti artisti din Toscana si Umbria. Insa oricat de minunate ar fi acestea, ele sunt umbrite de opera lui Michelangelo Buonarroti, cel care a creat faimoasa pictura de pe tavan intre anii 1508 si 1512 si apoi in 1534-1541, o pictura murala ce infatiseaza Judecata de Apoi.

Tavanul Capelei Sixtine semana initial un cer albastru si instelat. In 1508 papa Iulius al II-lea i-a cerut lui Michelangelo sa picteze tavanul. Michelangelo a acceptat fara prea multa tragere de inima, deoarece el s-a considerat a fi mai mult sculptor si arhitect decat pictor. El chiar a mers atat de departe pana la a semna contractul cu "Michelangelo, sculptor".

Conform unui zvon rivalul sau, Bramante, este cel care l-a convins pe papa sa atribuie lucrarea lui Michelangelo. Bramante a sperat ca reputatia lui Michelangelo ar suferi daca ar fi facut o treaba proasta; la urma urmei, el nu a avusese practic nicio experienta cu o astfel de lucrare. Iulius al II-lea i-a cerut lui Bramante sa creeze o schela pentru Michelangelo, care a considerat-o inutilizabila si si-a facut o schela singur. La scurt timp dupa ce a inceput sa lucreze la frescele de pe tavan, Michelangelo si-a concediat asistentii si a continuat sa picteze tavanul de unul singur, tot timpul stand culcat pe spate.

Iulius al II-lea a dorit ca Michelangelo sa decoreze tavanul cu picturi ale celor doisprezece apostoli. Michelangelo a decis totusi sa picteze "Creatia", asa cum este aceasta descrisa in Vechiul Testament. Acest lucru a avut mai mult sens, deoarece peretii capelei erau deja decorati cu alte evenimente din Biblie.

Michelangelo a pictat tavanul cu o tehnica numita fresco, una foarte folosita in acele vremuri, ceea ce inseamna ca in fiecare zi se dadea un strat nou de tencuiala proaspata, iar Michelangelo apoi a trebuia sa picteze acea zona, inainte ca tencuiala sa se fi uscat.

Plafonul este impartit in noua sectiuni centrale care toate descriu scene din Biblie, incepand cu "Crearea Luminii" si terminand cu "betia lui Noe" spre altar. Michelangelo de fapt a inceput pictura invers, si se poate observa o diferenta pentru ca el si-a perfectionat stilul in timp ce picta. Cea mai faimoasa parte a frescei este "Crearea lui Adam", unde Michelangelo descrie coborarea atotputernicului spre pamant pentru a ii da viata lui Adam.

Michelangelo a pictat elemente arhitecturale clasice, cum ar fi statui si pilastri pentru a imparti diferitele sectiuni. In jurul scenelor biblice el a pictat profeti si sibile, niste prezicatoare din antichitate. Sunt infatisate portrete ale stramosilor lui Iisus si cele patru pandantive triunghiulare din colturi arata scene din Vechiul Testament.

La mai mult de douazeci de ani dupa finalizarea capodoperei de pe tavan, Michelangelo a pictat si Judecata de pe peretele din spatele altarului. Insa in timp ce prima sa creatie a primit o larga recunoastere, pictura ce infatiseaza Judecata de apoi a atras critici din partea puritanilor care se plangeau de prea multa nuditate. Michelangelo a raspuns prin a ii da lui Minos, judecatorul mortilor cu urechi de magar, fata criticului sau cel mai fervent, Biagio da Cesena. Dupa moartea lui Michelangelo tabloul a fost cenzurat la ordinul papei si toate partile intime au fost repictate de Daniele da Volterra, care a primit porecla de "Braghettone" (creator de pantaloni).

Celelalte ziduri sunt decorate cu fresce create intre 1481 si 1483 de catre un grup de pictori renumiti, inclusiv Botticelli, Perugino, Ghirlandaio, Signorelli si Rosselli sub indrumarea lui Pinturicchio. Picturile descriu scene din viata lui Isus si Moise. Ele sunt considerate capodopere ale Renasterii italiene, dar cei mai multi vizitatori abia daca le observa, oferind in schimb toata atentia asupra lor operelor lui Michelangelo.

Transport:
Metrou: statia Ottaviano San Pietro (A).

Adresa:
Orasul Vatican.

Obiective turistice Roma